Pesaj cu fetiță mov

Nu am decât amintiri verzi

(Inclusiv cu armăsari nesătui –

Verzi, verzi -

Care urcau în forță

În spinarea iepelor,

Iar ele ședeau strângând din dinții uriași).

Ce verde era

Moșia

Moșului

Moștenită

Din strămoși

Pe moșniță

Și ce adăpost era

Pe moină
(Până i-a luat-o un moș teacă rus).

Că nu mă vedeam eu din porumb

Treacă meargă,

Eram un adolescent cu cerul pe cap

Și nu purtam pălărie înaltă,

Taman ca David,

Dar nici calul meu, verde, firește,

Care mânca nori

Nu trecea cu botul umed

Peste spicul porumbului în floare.

Și la marginea pârâului

Care fotografia secundă de secundă

Adierea vântului

Se juca o fetiță

Cu gura leului în palmă.

Nu te speria, i-am zis

(Vorbe de clacă -

Nu era speriată)

Când am întâlnit-o apoi,

După un an,

După un secol

(Timpul e în clipe legat)

A lăsat privirea în jos.

Nu mă sperii de lup,

A zis,

Mănâncă-mă

Dacă mai ai curaj.