Pagini

miercuri, 29 februarie 2012

Lingușeala, eterna poveste

Nu mă iubi doar cu gura, când în suflet altfel cugeti,
Ci din inimă curată mă iubeşte, ori pe faţă
Fii duşmanul meu şi ceartă cată-mi fără înconjur,
Cine are una' n gură şi-alta 'n inimă, acela
E-un prieten rău, o Kyrnos, şi prefer să-1 am duşman.
Cin' te laudă atâta vreme doar cât eşti de faţă
Iar când ai plecat aiurea te bârfeşte cu cruzime,
Nu îţi e deloc prieten, nici nu e bm de ispravă
Când de bine te vorbeşte şi gândeşte altceva.
Vreau prieten să îmi fie cel ce mă cunoaşte bine
Şi îndur'a mea mânie şi îmi rabdă toanele,[1]



[1] Bezdechi, St., Antologia liricilor greci, Cluj, Editura de arte grafice „Viata”, 1927, p.45.

Niciun comentariu: