Nu mă iubi doar cu gura, când în suflet altfel cugeti,
Ci din inimă curată mă iubeşte, ori pe faţă
Fii duşmanul meu şi ceartă cată-mi fără înconjur,
Cine are una' n gură şi-alta 'n inimă, acela
E-un prieten rău, o Kyrnos, şi prefer să-1 am duşman.
Cin' te laudă atâta vreme doar cât eşti de faţă
Iar când ai plecat aiurea te bârfeşte cu cruzime,
Nu îţi e deloc prieten, nici nu e bm de ispravă
Când de bine te vorbeşte şi gândeşte altceva.
Vreau prieten să îmi fie cel ce mă cunoaşte bine
Şi îndur'a mea mânie şi îmi rabdă toanele,[1]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu