Pagini

marți, 28 februarie 2012

DEDICAŢIE


Febus, fecior a lui Zevs şi-al Latonei, orice-oi începe
Sau voi sfârşi, eu al tău nume nici când n'o să-1 uit.
 Pururi şi la 'nceput, la mijloc și la fine, pe tine
Te-oi slăvi. Ci s'asculţi ruga mea, dându-mi noroc.
Febus, stăpâne, când maica-ţi, divina Latonă, îţi dete
Viaţa, de-un fraged finic mâinile ei sprijinind
 Lângă rotundul bazin, întreceai pe toţi zeii'n frumseţe.
Insula Delos se-umplu toată de jur împrejur
 De-ambroziene miresme, surâse imensul pământ şi
Marea căruntă săltă până în nrundul adânc.[1]


[1] THEOGNIS, in Bezdechi, St., Antologia liricilor greci, Cluj, Editura de arte grafice „Viata”, 1927, p.

Niciun comentariu: