Pagini

vineri, 24 februarie 2012

Învățăturile criticului către fiul lui, scriitorul


Fiindcă te-ai născut oligofren
(Nici-un scuzați, știe toată Euro-Asia),
Iar eu supragenial, trebuie să trăim împreună,
Că așa am fost eu blestemat
Să mă nasc într-o țară subțire cultural:
(De fapt, subțirică în adevăr
E doar o poetesă,
Pe care evit s-o cunoști,
Bastardule ce ești,
Oedip fără deschidere).

Să nu mai ții seamă de Lenin, Stalin și Plehanov,
Cum te-am învățat prima dată, scuze,
Uită și de Lukas, Barthes, Ricoeur, pardon,
Nu te lua nici după americanii de la Harvard, O.K.
Că sunt copii palide ale diplomelor  Oxford, sorry.

Mai ales: să nu te prind că tragi cu ochiul la tradiție
(Piei, Satano, s-o roși investitorul!),
Și să nu-i copiezi nici pe neisprăviții ăia cu dada,
Că nu mai ține șmecheria.

Tu să faci doar ce-ți spun eu:
Nu, nu, nu, nu.

Dacă n-ai înțele , repet:
Nu ești bun de nimic,
Neam de valah.


Niciun comentariu: