Pagini

luni, 20 februarie 2012

Cum a scris Arghezi poezie

”am căutat cuvinte virginale, cuvinte puturoase,cuvinte cu râie: le-am excitat aroma,le-am avivat rănile cu sticlă pisată şi le-am infectat pe unele complet; şi cum de la ele la azur e o distanţă directă, o corespondenţă, am făcut pe cale artificială şi cuvinte oglinditoare sau străvezii şi am silit să intre în lumina lor eterogenul, ca într-o vitrină de optician ambulant. Mai pe scurt, m-a posedat intenţia de a împrumuta verbelor însuşiri materiale, aşa încât unele să miroasă, unele să supere pupila prin scânteiere, altele să fie pipăibile, dure sau musculate şi cu păr animal”.[1]


[1] apud Serban Cioculescu, Introducere în poezia lui T. Arghezi, Bucuresti, Editura Minerva, 1971.

Niciun comentariu: