[1] Friedman, T. (1999). The lexus and the olive tree: understanding globalization. New York : Farrar, Straus, Giroux.
De lupii morții veșnice nu ne poate salva decât Bunul Păstor, iar de moartea clipelor doar Arta.
marți, 28 februarie 2012
Ceva - puțin - ordonat despre globalizare
„Pentru început voi încerca să definesc termenii cheie pentru a evita generalizarea sau interpretările greşite . Globalizarea a fost definită în mai multe moduri, însă în mod normal este definită în raport cu legăturile dintre entităţile politice, relaţii economice sau chiar reţele de calculator. Globalizarea se referă,în primul rând, la modurile în care instituţiile economice şi industriale (cum ar fi industrii sau corporaţii) interacţionează în diferite zone ale lumii, fară ca o locaţie geografică specifică să aibă prioritate .Friedman susţine că globalizarea implică integrarea inexorabilă a pieţelor, a statelor şi a tehnologiilor într-un stadiu ce nu a fost atins până acum[1] (1999, p. 7). Kennedy ( 1993 ) descrie globalizarea în termeni economici primari, definind-o drept structură integrativă primară[2] ( p. 47). Mai departe, susţine că globalizarea structurior economice înseamnă că guvernele naţionale şi locale vor ceda eventual controlul instituţiilor globale (corporaţii multinaţionale primare, dar şi organizaţii neguvernamentale, regionale sau internaţionale,cum ar fi Banca Mondială sau Fondul Internaţional Monetar ).”
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu