Pagini

luni, 27 februarie 2012

Cum s-a certat un domnitor cu un patriarh. Sau invers...

„Eu să domnesc - i-ar fi zis vodă patriarhului Nifon -, iară tu să ne îndereptezi şi să ne înveţi legea lui Dumnezeu şi să fii tată şi păstoriu mie şi tuturor oamenilor şi silitoriu la Dumnezeu". Găsind „turma neplecată şi neascultătoare şi biserica izvrătită şi cu obiceaiure rele şi nesocotite", Nifon, un athonit riguros (care sosi însoţit de mulţi călugări greci), s-a pus pe treabă conform înţelegerii: disciplină clerul, hirotoni doi episcopi (eparhiile înfiinţate de el sunt Râmnic - Noul Severin şi Buzău), urcă chiar - crede A.D. Xenopol113 - în scaunul mitropolitan (deşi în lista mitropoliţilor Ungrovlahiei, întocmită de Nicolae Iorga, pentru intervalul 1500-1508 se menţionează doar; „Organisaţia Patriarhului mazil de Constantinopol, Nifon"114}, difuză cu ardoare „învăţături" (Gavriil „transcrie" - inventând, desigur - un lung discurs parenetic adresat voievodului) ţesute cu preceptistica intransigentă şi dură a Deuteronomului.
A încercat apoi Nifon, în acelaşi spirit orgolios şi dominator, să introducă în viaţa publică un fel de „papocezarism" într-o ţară unde autoritatea voievodului nu fusese niciodată îngrădită de intervenţia capului Bisericii. Picătura ce a umplut paharul, declarând deschis con­flictul, a fost decizia lui Radu cel Mare de a-1 despărţi pe logofătul Bogdan de soţia legiuită spre a-1 însura cu o soră a sa. Manevră politică, evident, ce a stârnit însă reacţia prelatului intransigent. Transcriu - după Gavriil Protul - mustrarea lansată de Nifon (public, se pare), de o vehemenţă (cititorul va fi de acord) în stare să irite un cap încoronat:

Nu aşa, doamne, nu aşa. Ce te îndireptează după legea lui Dumnezeu şi pre tine şi pre boieri, ca nu cumva să porniţi şi să aduceţi mâniia lui Dumnezeu asupra voastră şi în ţara voastră; că văz că fără legile voastre curând va să se sloboază pre voi. Iară mie nimic nu-mi este de acestea ce-mi ziceţi voi, că puterea şi tăria mea este legea, ce fără de ruşine şi fără făţărie grăesc înnaintea mării tale şi boierilor tuturor. Că pre suru-ta, care o ai măritat după Bogdan fără lege, având el muere cu lege şi o au lăsat fără de nici o vină şi au luat pre soru-ta, el este curvariu şi soru-ta ca o prea curvă. Ce-i desparţi şi dă bărbatului muerea sa şi potoleşte mâniia lui Dumnezeu mai nainte până nu se porneşte pre voi.”

Dan Horia Mazilu, O istorie a blestemului

Niciun comentariu: