Pagini

duminică, 20 mai 2012

Sentimentul apartenentei


Faptul că erau parte a unor legiuni este o dovadă convingătoare că aveau sentimentul aparteneţei la o comunitate. Comunitatea este astăzi o idee importantă a sociologiei, iar rolul ei unificator este incontestabil de majoritatea cercetătorilor. „Părinţii fondatori ai sociologiei au situat problema comunitate în centrul preocupă­rilor proprii, originile şi explicaţia ordinii sociale şi a controlului social fiind de asemenea legate de aceasta. Era însă o redescoperire a temei comunitate, curent ce va străbate întreg seco­lul al XlX-lea. La rândul său, Cohen (1992) arată că termenul comunitate este unul dintre cei care, alături de alţii, cum ar fi cultură, mit, ritual, simbol, sunt vehiculaţi în limbajul obişnuit, în cuvân­tările zilnice.[1]
Noţiunea de comunitate este fundamental ambiguă, fiind utilizată atât în spaţiul teoriei, cât şi în vorbirea curentă pentru a caracteriza două tipuri diferite de relaţionare. Pe de o parte, termenul este utilizat pentru a desemna grupuri ale căror membri împărtăşesc anumite valori, precum şi un anumit mod de viaţă. Ei se identifică cu grupul şi cu practicile acestuia, existând o percepţie reciprocă a apartenenţei. Mason (2000) numeşte aceasta conceptul obişnuit de comunitate Versiuni ale acestui concept au dominat cea mai mare parte a filosofiei politice anglo-americane recente. Pe de altă parte, termenul comunitate este utilizat într-o manieră ce restrânge aplicarea sa doar la grupurile ale căror membri se protejează reciproc, nu se exploatează unii pe alţii sau nu se comportă injust unii faţă de alţii, cel puţin nu în mod sistematicomunitate Pe acesta îl numeşte „conceptul moral al comunităţii". Ambiguitatea este deseori speculată, oamenii ajungând să descrie drept comunitate în cel de-al doilea sens un set de relaţii sociale care nu trec de fapt de comunitate în sens obişnuit.


[1] Tudor Pitulac, „Comunitate”, in Cătălin Zamfir, Simona Stănescu (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, [Iasi],  Editura Polirom, 2007, p.118.

Niciun comentariu: