Pagini

marți, 29 mai 2012

Un savant despre puterea cuvintelor


„ÎNCĂ din timpuri străvechi, simbolurile folosite drept spri­jin al gîndirii şi drept memorie a izbînzilor omenirii au fost un veşnic izvor de iluzie şi uimire. întreaga umanitate a fost atît de izbită de proprietăţile cuvintelor privite ca unelte ce pot stăpîni obiectele, încît în fiece epocă li s-au atribuit puteri oculte. La prima vedere nu este mare deose­bire între atitudinea vechilor egipteni şi cea a poetului mo­dern. „Toate cuvintele sînt semne ale spiritului", spunea Walt Whitman, „Nimic nu este mai legat de spirit decît ele. Oare de unde vin ? Cîte mii și zeci de mii de ani au străbătut pînă la noi ?" Dacă nu ne dăm bine seama de profunda in­fluenţă a superstiţiilor legate de cuvinte, nu vom înţelege nimic din permanenţa unor obişnuinţe lingvistice larg răspîn-dite, care încă mai viciază chiar şi raţionamentele cele mai fine.”[1]


[1] A. Richards, Puterea cuvintelor, in Principiile criticii literare, Univers,1974

Niciun comentariu: