Trezește-mă din
somn, iubire,
Nu vreau să-mi
intre în carne
Cămașa de mire,
Afară e cald, afară
e bine,
Afară ești tu,
Nu are rost să
visez.
Alungă tristețea
cuibărită în sân,
Dar n-o schimba pe
zâmbete false
Cum fac muritorii,
Topește-mă cu
privirea ta
Din stele ruptă,
Din Lună croită,
Din albastrul
cerului izvodită.
Trezește-mă,
Tu chiar știi că nu
dorm
Și doar sunt
speriat de alai,
Rostește cuvintele
magice
Care scoală morții,
Usucă săratele lacrimi
Și lasă vântului
grijile zilei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu