”Ov.S. Crohmălniceanu nu ezită să
serie: „Tovarășul Nicolae Ceausescu
are un stil profund democratic de a conduce treburile publice." Tot acolo, un Augustin Buzura: „dogmatismul,
închistarea, mărginirea, incultura, carierismul perfid și lichelismul au în
Ceausescu cel mai puternic dușman. " Un titlu de Tudor Octavian
dintr-o pagină aniversară: Că oamenii trăiesc mai bine, iată un lucru care
aproape că nu mai trebuie spus (Flacara, an 26, nr. 4/1129, 27.1.1977).
Chiar
si angajații Securităpi produc atari exprimari: „Te apăr si te cânt/pân'la
mormânt" este un distih encomiastic pentru Nicolae Ceausescu. Ambiguitate
smecherească, reversibil retractilă. Funcția informațională e calchiată de cea
confuz intenponală: ziarele preferă vidul titlurilor combinate cu supratitluri,
subtitluri si subsubtitluri, ansamblul fiind eventual extins prin mottouri si
citate extrase din cuvantările supreme. Fluvii și diluvii de vorbe astfel
structurate demonstrează că se merge asa cum se dorește, avantat, evolutiv, in
zbor, către cele mai inalte culmi ale comunismului. Niciodată minciuna n-a apărut
mai provocatoare și mai incoerentă prin incapacitatea sau indiferenți producătorilor
ei, mai necreator cinică prin antrenarea metaforelor absolutului și ale
absolutizării metaforice; după cum nicicand lipsa de rezistență locală față de
o atare agresiune n-a apărut mai reprobabilă și mai de neințeles.”
Marian Popa, Istoria literaturii...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu