Pagini

miercuri, 23 mai 2012

Realism socialist: Nina Cassian e la dispoziție și în poziție tovărășeaqscă, sărăcuța...


            Realismul socialist e în plină desfăşurare. Nina Cassian publică culegerea de versuri An viu, nouă sute şi şaptesprezece, evocare a Marii Revoluţii din 1917 şi a ecourilor ei în lume. Dumitru Corbea publică poemele Doftana şi Balada celor patru mineri - evocări ale jertfelor trecute şi prezente ale comuniştilor pentru libertate şi pentru edificarea noii industrii socialiste. Poemele încorporează simboluri şi metafore folclorice, urmînd modelul unor balade precum Mioriţa, Meşterul Manole şi Corbea. Sunt discursive şi prolixe. George Dan debutează cu culegerea de balade şi poeme Bună dimineaţa! Probabil era bună dimineaţa în care se trezise el, oamenilor din noua Românie le era ceva mai rău decât lui George Dan. Culegerea, consemnează dicţionarul citat,  cuprinde în genere versuri de adeziune la fluxul de înnoire al ţării, scrise sub dominanta retorică şi alunecînd adesea în locuri comune.
Vine însă puternic din urmă Dan Deşliu, care se afirmă ca poetul epocii de avânt revoluţio­nar, prin patru plachete de poeme militante apărute una după alta, că doar se inventase banda rulantă: Lazăr de la Rusca, Goarnele inimii, Cântec pentru legea cea mare şi Poezii (Cântec pentru slava lui Gheorghi Dimitrov...). Lazăr de la  impus un personaj cu o lungă carieră în literatura contemporană: comunistul vizionar ucis mişeleşte de duşmanii de clasă.[1] Evident, o minciună. Cine era însă Gheorghi Dimitrov pe care-l cânta poetul comunist? Era un comunist bulgar, trăitor din 1923 în Uniunea Sovietică. În 1933 a fost judecat în procesul incendierii Reichstagului din 1933, apoi  a fost schimbat de către autorităţile sovietice pentru câţiva aviatori germani care se pregăteau în secret în Uniunea Sovietică. A primit cetăţănia sovietică şi a fost numit preşedinte al Cominternului în perioada Frontului Popular.  El fusese deci şeful tuturor comuniştilor români formaţi la Moscova. Unul din obiectivele Cominternului condus de Dimitrov era dezmebrarea statului român în cinci zone -Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat si Ardeal, considerându-se că România este un stat imperialist, iar aceste regiuni… nu-i aparţin, adică el nu există!
Să cităm câteva versuri ale lui Dan Deşliu pentru a ne putea da seama de valoarea literaturii promovată de realismul socialist:  Alelei, boieri hapsâni,/ Face-v-ar vântul ţărâni,/ Că aţi fost până mai ieri, /Mari şi tari peste averi.//


[1] Ibidem.

Niciun comentariu: