Iar e lumină,
Doamne,
Peste câmp
Și iar se zbenguie
în soare paseri,
Din nou s-au pus în
mișcare
Nebănuitele energii
creatoare.
Aș cânta Soarele,
De n-aș ști
Că fără tine e o
biată minge
De fotbaliști
plictisiți.
Luna, dacă n-aș ști
că ai plantat-o
Să ususce lacrima
iubitei,
Ar fi un dovleac
fără gust.
Dar ridici tu
pleapele,
Dumnezeule,
Și stelele se
apleacă sfioase,
Pământul respiră
prin plămâni iasomie,
Păsările cerului
cântă lieduri.
Numai eu, domnule,
Când văd lumina
tac:
Mintea pe care
mi-ai dat-o
Intră-n priză
Și am nevoie de-un
hău de tăcere
Ca să mă minunez.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu