Pagini

duminică, 20 mai 2012

Se romanizează numele străinilor

Persoanele care-şi dezvăluie originea în inscripţii prin apelativele civis, naţio, domus sunt rare, ceea ce amplifică dificultăţile întocmirii unui catalog cu numele de persoană grupate pe etnii. Cunoscuţii suri negotiatores: Gaius Gaianus, Proculus Apolophanes, Bassus Aquila de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa la fel ca Aurelius Alexander şi Aurelius Flaus de la Apulum au nume cu rezonanţă greacă sau romană. Tendinţa de romanizare a numelor remarcată la populaţiile din întreg Imperiul la diverse categorii sociale este mai evi­dentă la aceşti negustori sirieni, care, după cum nota şi Vasile Pârvan, „au fost adevăraţii şi cei mai însem­naţi negustori". Acelaşi savant sublinia dificultatea stabi­lirii apartenenţei etnice a comercianţilor.
La militari, în special cei din trupele auxiliare, sta­bilirea originii etnice ar fi înlesnită de cunoaşterea trupei din care făceau parte.[1] Deşi trupele airxiliare, în special numeri,s-au reîmprospătat un timp cu recruţi din ţările de origină, situaţia aceasta nu avea un caracter permanent. Astfel, de exemplu, dacul (sau sud-tracul) Mucatra Brasi îl găsim menţionat ca soldat în numerus Palmyrenorum Tibiscensimn, după cum Barsimsus Callistenis făcea parte din cohgrs I Vindelicorum8. Integrarea printre orientali a celor care înalţă altare divinităţilor orientale sau sincretizate ar fi şi mai eronată. Astfel, unul dintre altarele dedicate lui Iarhibolus, divinitate inclusă printre divinităţile strămoşeşti ale Palmirei, a fost înălţat de Aurelius Laecanius Paulinus, personaj care n-are un nume caracteristic palmirian. Din faptul că elementele menţionate (unităţile militare cărora le aparţin, credinţă religioasă) nu sînt tot­deauna edificatoare, rezultă că studiul etimologiei numelor merită o atenţie deosebită, căci amplifică certitudinea clasi­ficării, oferă posibilitatea evidenţierii valorii evocatoare şi sociale conţinute de nume.”[2]


[1] Ibidem.
[2] Silviu Sanie, Cultele orientale în Dacia romană, 1, Bucureşti,  Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, 1981, p. 208.

Niciun comentariu: