La Bucureşti, revista „Viaţa
Românească” reapare (în iunie 1948) sub conducerea lui Cicerone Teodorescu,
poet lipsit de voinţă şi prestigiu. Din colegiul de redacţie fac parte,
evident, tovarăşi comunişti de nădejde: Ion Călugăru (pseudonimul lui Ştrul
Leiba Croitoru), Miron Constantinescu (Mehr Kohn), Corin Grosu (nu se găsesc
ştiri despre ea), N. Moraru, Leonte Răutu. Este şi un scriitor printre ei,
Camil Petrescu, evident inclus de formă, deja timorat. În 1959, redactor şef va
fi Ov. S. Crohmălniceanu. El ştie mai bine decât alţii ce este realismul
socialist, ştie, nu-i aşa, că suprarealismul este „o diversiune”, iar poezia
lui Ion Barbu trebuie condamnată, fiind „ermetică”. „Ocolirea luptei de clasă
în romanul lui Cezar Petrescu” şi „Un aspect al deformării eticii burgheze în
lirica noastră – erotica poeţilor simbolişti” sunt două articole ale
puternicului ideolog care vorbesc chiar din ditlu despre seriozitatea
problemei.
Viaţa
românească se situează pe o poziţie ferm
angajată în frontul luptei pentru impunerea ideologiei marxiste. Ea militează
deschis pentru „o literatură care, având rădăcini adânci în trecut, să fie în
acelaşi timp nouă, expresie a efortului creator şi a luptei pentru
promovarea unei alte vieţi în ţara noastră, pentru o artă accesibilă şi în cel
mai înalt înţeles al cuvîntului, educatoare”.[1]
Se promovează o critică partinică, de orientare şi atitudine. Se încearcă o
consemnare a fenomenului literar şi a mişcării de idei în totalitatea aspectelor
lor. Se publica, extrem de multe traduceri (îndeosebi poezii) şi materiale cu
caracter informativ şi de sinteză asupra literaturii universale. Abia în
ianuarie 1968, se iniţiază tipărirea suplimentului lunar Caietul. Viaţa
Românească, devenit din aprilie 1971: «Caiet de poezie» (ultimul
nr., 61, febr. 1973). Sunt valorificate documente şi manuscrise inedite.
Colaboratorii sunt, în general, nume deja afirmate: T. Vianu, T. Arghezi, M.
Sadoveanu, I. M. Sadoveanu, Perpessicius, Camil Petrescu, Z. Stancu, M. Beniuc,
Geo Bogza, D.I. Suchianu. Nu pot însă lipsi tinerii angajaţi ideologic: Victor
Tulbure, Paul Cornea, Silvian Iosifescu, Marin Bucur. Că ar lipsi din paginile
ei atotprezenţii Maria Banuş,
Veronica Porumbacu, Violeta Zamfirescu,
Nina Cassian nici nu ne-am putea închipui. Dar
publică şi scriitori nu doar
tineri, ci de real talent: Florin Mihăilescu, George Muntean, Ana Blandiana,
Florenţa Albu ş.a.
[1] Apud I. C Chiţimia, Al. Dima, coordonatori, Dicţionar
cronologic. Literatura română, Editura ştiinţifică şi
enciclopedică, Bucureşti, 1979, p. 454.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu