Trupeșa Eleonora
Era mare cum e ora
(Că o așteptam în ploaie
Și mă udam ca o oaie).
Dar să vezi minunăție,
Era ca la bărăție,
N-avea nevoie de blat
Ca să-ncapă într-un pat.
Devenea fir subțire,
Mă simțeam precum un mire,
Se-nclina ca floarea-n glastră
De ziceam că e gimnastă.
Și când o prindeam în brață
Mă făceam galbin la față,
Iar când mă privea în ochi,
Tremuram ca de deochi.
După o noapte sau două
Eram alb ca iarba-n rouă,
Mă simțeam cocoș cu creastă
Iar ea, pasăre măiastră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu