Caracterul unui filosof: Spinoza.

”Spinoza a refuzat moştenirea destul de însemnată ce-i rămînea de la părinţi, a refuzat numeroase donaţii şi n-a primit decît o mică parte din pensia oferită de un prieten al său. El a refuzat pensia oferită de Ludovic XIV al Franţei, precum şi catedra de la Universi­tatea din Heidelberg oferită de electorul palatin, preferind să trăiască modest dar păstrîndu-şi libertatea de gîndire, studiind, scriind şi ocupîndu-se cu şlefuirea de lentile pentru instrumente optice.

Spre a putea studia în linişte şi a se ocupa de cercetările sale, el a plecat din Amsterdam şi s-a stabilit la Rijnsburg, o mică localitate din apropiere de Leida. Aci trăieşte între 1661—1663 şi scrie pentru discipolii săi Tratatul scurt despre dumne­zeu, despre om şi fericirea lui şi Tratatul despre îndreptarea in­telectului. Se muta apoi la Voorburg, suburbie a oraşului Haga, iar la 1665, la Haga. In acest timp, publică Principiile filozo­fiei lui René Descartes demonstrate geometric şi Cugetările me­tafizice. Aceste scrieri au şi un caracter didactic; Spinoza preda elevilor săi cartezianismul şi neoscolastica, doctrine pe care se punea mult preţ la universitate. Tot acum începe redactarea Eticii, la care lucrează timp de 12 ani.

 In 1670, publică, anonim, Tratatul teologico-politic, care stîrneşte o furtună de proteste din partea reprezentanţilor filozofiei oficiale şi ai bisericii. Uci­derea lui Ian de Witt în 1672 îl revoltă prin nedreptatea ei în asa măsură, încît redactează manifeste de protest. Moare is­tovit de tuberculoză, la 21 februarie 1677, neajungînd să îm­plinească vîrsta de 45 de ani. In noiembrie 1677, discipolii şi prietenii săi i-au publicat Operele postume, care cuprindeau Eti­ca, Tratatul despre îndreptarea intelectului, Tratatul politic şi o gramatică ebraică prescurtată. In afară de acestea, s-au mai publicat un număr de scrisori, importante prin unele lămuriri şi unele dezvoltări ale ideilor mai greu de înţeles din operele sale.”

Benedict Spinoza, Etica, București, Editura Științifică, 1957, p. 10