Legendă cu un mare rege ungur

Într-o zi

Lui Carol Robert de Anju

(Cum era la noi Pânză de America,

Crep de Șin,

Pânză de Olanda,

Țuică de Pitești

Și Vin de Drăgășani,

Eccetera)

Nu i s-a părut palinca

Suficient de tare

Și s-a supărat pe Negru Basarab

Care-i trimitea regulat aur, mâncare și băutură,

Cum se înțeleseseră după o ceartă

La care asistase chiar un popă cu scufiță roșie pe cap.

Mă duc să-l scot din bârlog,

A zis Regele ungur,

Îl apuc de barbă și-l scot afară

Ca pe-un șobolan de valah ce e.

Cum-necum, Basarab a aflat,

Iar când a băgat Carol Robert de Anju

(Un fel de ... eccetera)

N-a avut de ce să prindă,

Că Basarab se civilizase

Și tocmai îi tunseseseră barba scurt.

A luat Carol Robert

(și etccetera)

Un pumn peste bot

De-a fugit repede la o femeie

Și l-a ascuns aia sub fustă

Până la Budapesta,

Sau unde ședea el atunci.