Edward O. Wilson, profesor la Harvard University[1] are o teorie despre lucrurile care îi fac pe oameni să se comporte aşa cum se comportă. El crede că o mare parte din comportamentul uman - cum ar fi dominanta masculină, tabu-urile referitoare la incest si alte modele perpetuate de tradiţie şi de practicile culturale - nu sunt doar invenţii ale culturii. Wilson crede că modele culturale de felul acesta se află sub controlul geneticii pe care îl avem cu toţii imprimat în creier. Acest gen de comportamente a fost modelat de un fel special de evoluţie, în care genele şi cultura - forţele naturii şi ale hranei - au lucrat împreună.”[2]
Wilson, împreună cu co-autorul cărtii, Charles J. Lumsden, susţine ca genele şi cultura umană sunt legate între ele de multe mii de ani. Ei îşi intitulează teoria ”coevoluite genetico-culturala”. Cei doi spun ca este timpul să alăturăm biologia şi ştiinţele sociale într-o nouă ştiinţă umană darwinistă. Wilson şi Lumsden au publicat o carte în care sugerează ca evoluţia culturală şi cea genetică au devenit legate între ele acum... doua milioane de ani, alimentându-se reciproc şi iniţiand un “foc prometeic” (acesta fiind chiar titlul cărtii), care a condus la evoluţia creierului la un nivel niciodată atins de un alt organ. Ei spun că această co-evoluţia genetico-culturală este ceea ce a dus la mintea omului de astăzi şi la cultura lui.[3]
Wilson, împreună cu co-autorul cărtii, Charles J. Lumsden, susţine ca genele şi cultura umană sunt legate între ele de multe mii de ani. Ei îşi intitulează teoria ”coevoluite genetico-culturala”. Cei doi spun ca este timpul să alăturăm biologia şi ştiinţele sociale într-o nouă ştiinţă umană darwinistă. Wilson şi Lumsden au publicat o carte în care sugerează ca evoluţia culturală şi cea genetică au devenit legate între ele acum... doua milioane de ani, alimentându-se reciproc şi iniţiand un “foc prometeic” (acesta fiind chiar titlul cărtii), care a condus la evoluţia creierului la un nivel niciodată atins de un alt organ. Ei spun că această co-evoluţia genetico-culturală este ceea ce a dus la mintea omului de astăzi şi la cultura lui.[3]
[2] Boyce Resenberg, On Becoming Human, in Anthropology. Contemorary Perspectives, Needham Heights, Allyn Bacon, 2001, p.60.
[3] Implicaţiile sociobiologiei asupra comportamentului uman sînt diverse şi continuă să fie discutate cu patimă, inspirînd multe studii care au întărit convingerile susţinătorilor, dar nu au schimbat părerea adversarilor teoriei.
[3] Neagoe Basarab, Învăţăturile..., Editura Minerva, p. 337.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu