Din lista oferită de Mircea Martin în Revista 22 cu scriitorii care s-au opus protocronismului, selectăm pe cei care n-au fost “uitaţi” după revoluţie: Eugen Simion – indiscutabil pe merit şi prin apolitism - a ajuns profesor universitar, academician, preşedintele Academiei Române, iar fiica lui profesoară universitară, idem ginerele lui (care a fost şi director general în Ministerul Învăţământului), preşedintele Consiliului Naţional pentru acordarea titlurilor universitare (funcţie deţinută înainte de Iorgu Iordan, sprijinitor al sincroniştilor, preluată apoi de la Eugen Simion de Nicolae Manolescu), în prezent, director al “Institului de Istorie şi Teorie Literară George Călinescu” al Academiei Române; Nicolae Manolescu a devenit professor universitar, directorul revistei “România Literară” senator, membru corespondent al Academiei, ambasador; Augustin Buzura: devenit academician, Preşedintele Fundaţie Culturală Română; Z. Ornea, cercetător, a devenit omul de bază al lui Augustin Buzura la fosta Fundaţie (acualul Institut Cultural Român, condus de Patapievici); Şefan Augustin Doinas a devenit academician; Alexandru Paleologu : senator şi ambassador; Ov.S. Crohmalniceanu s-a stabilit în străinătate, Paul Cornea, a devein secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale şi decan la Litere; Livius Ciocârlie (profesor universitar şi profesor invitat la Universitatea “Michel de Montaigne” din Bordeaux., Ion Pop (decan al Facultăţii de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca şi director al Centrului Cultural Român de la Paris, Dan Grigorescu (academician, director al “Institului de Istorie şi Teorie Literară George Călinescu” al Academiei Române). Ceilalţi au rămas ce erau, nu au mai putut fi promovaţi din pricina vârstei sau au continuat să publice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu