Pagini

marți, 7 februarie 2012

Vasile Chifor despre Petre Anghel

 Petre Anghel este un prozator ce stăruie în spaţii epice distincte, cristalizîndu-şi, de la un volum la altul, o for­mulă personală şi adîncind examenul lucid al unui mediu (de preferinţă cel rural) printr-un spor de reflexivitate şi prin însufleţirea unei tipologii variate, şi angajarea personajelor în relaţii şi conflicte de natură a le face reprezen­tative. Problema asupra căreia se insistă în aceste două romane este aceea a puterii. 

În "Lupii la stînă", în care acţiunea e plasată în Vălenii de Craiova surprinşi pe, distanţa unui deceniu (1937—1947), personajul investit cu funcţie exponenenţială, Victor Ionescu, e terorizat de obsesia puterii (de fapt nu numai el), exprimată simbo­lic în „bastonul de aur" al lui Oprică Roşca („stîna"). 

Romanul se deschidea, prin însuşi ti­tlul, semnificaţiilor unei parabole despre mistificaţiile acestei obsesii, la care se consimte prin rîvna şantajului (Titi Colan), prin hazardul şi delirul legionar (Milaşcu Durac), prin oportunism (avocatul Gicu Florescu) sau prin afirmarea de­plinei personalităţi (Ştefan Miu, personaj, totuşi, puţin urmărit de autor, care-1 „uită" deliberat, de unde sentimentul că i se rezervă un spaţiu privilegiat în, eventualele, scrieri ce vor urma).


Un destin aparte va avea Victor Ionescu, stăpînit şi el de gîndul transcenderii propriei con­diţii, fără a-şi estima prea mult posibilităţile şi fără — deocamdată — scrupulul selectării mij­loacelor prin care s-o realizeze.”

Niciun comentariu: