Pagini

miercuri, 15 februarie 2012

Despre Baconsky, poetul


 În anul 1956, între 18-23 iunie, are loc primul Congres al Scriitorilor din România, condus de Mihail Sadoveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. Scopul organizării lui este simplu şi aidoma tuturor congreselor iniţiate de partid: bilanţul succeselor, critici voalate la adresa unor abateri de la indicaţiile partidului şi trasarea de sarcini pentru viitor.  Mihai Beniuc, prezintă raportul „Literatura din R.P.R. şi perspectivele ei de dezvoltare”. A.E. Baconsky face o declaraţie denunţând inutilitatea estetică a „cronicii rimate”, a „comentariului versificat” şi, în genere, a poeziei proletcultiste (anecdotice şi maniheiste). Deși Baconski însuşi publicase până atunci poezii şi articole ca acelea pe care le critica acum, are însă curajul şi demnitatea să recunoască faptul că producțiile acelea nu constituie artă, şi îşi repudiază categoric şi în public “creaţia”. Declară textual: „penibilele eșecuri ale începuturilor mele întru realism; le recunosc cu mâhnire şi le reneg”.

Niciun comentariu: