Pagini

joi, 9 februarie 2012

Cezar și Cleopatra priviți prin alt unghi

Luptând, după cum îi dicta geniul ce-l purta sub frunte, împotriva lui Pompei şi a senatului roman, Caesar trecea, iarăşi fără scrupule, mult dincolo ide oîmpul stilistic roman. Prin bătăliile de la Pharsalos (anul 48), de la Thapsus (anul 46), de la Munda (anul 45) el desfiin­ţează de fapt „republica"; lovitură cu lovitură, Iuliu Caesar îşi pregăteşte „monarhia". În zenitul ascen­siunii el va interveni în politica egipteană, stând vreo 9 luni la Alexandria. 

Nu farmecele Cleopatrei l-au atras spre lumea elenistă. Situaţia era tocmai pe de-a-ndoaselea; o viaţă întreagă el s-a lăsat îndu­plecat, cu tot mai mare îngăduinţă, de cîmpul ele­nistic. Această împrejurare, echivalentă unei forţe majore, 1-a încurcat în mrejele Cleopatrei, Amestecându-se aproape jucăuş în certurile pentru tron din Egipt, Caesar nu încetează însă nici o clipă de a gândi şi de a se comporta ca exponent suprem al Romei. în ţara de pe Nil, luliu Caesar îşi făureşte doar planurile de viitoare monarhie. Monarhia el o vede tot mai mult în spiritul „regalităţii" eleniste. Cîmpul stilistic sub îndrumarea căruia luliu Caesar va acţiona de aci înainte şi sub puterea căruia el îşi va alcătui planurile de stăpînire politică şi de ex­pansiune militară este, evident, cel elenistic.”


Lucian Blaga

Niciun comentariu: