Pagini

miercuri, 1 februarie 2012

Peisaj cu mânz și zeiță călătoare


Aseară te-am urmărit
Traversând dealurile călare
Pe mânzul neînșeuat
Și am priceput
Cum se scrie poemul
Fără rimă
Dar cu ritmul discret.

Apoi am privit pe fereastră
(Pe ascuns:
Totul e pe furiș
Și-n tufiș,
Pe fâș, fâș, aluniș
Când e vorba de artă)
Cum așezai bucatele pe masă.

Lumina dilata până
Dincolo
De granița fantasticului
Vârful degetelor tale
Și auzeam clapele pianului
Înainte de a țâșni jumătățile,
Sferturile
Și optimile de sonuri.

Te-ai urcat din nou pe mânzul
Deșelat,
Neastâmpărat
Ca aerul rece
Din vârful carpilor
Și ai pornit-o la vale.

Pe scurt: ai plecat.

În sfârșit,
Am putut cântări
Greutatea unui fulg
De nea.

Doar buza mea de jos
Sângera.

Niciun comentariu: