”Am copilărit în preajma sau chiar în interiorul Comunităţii. Am o anumită nostalgie pentru vremurile de atunci, când în Lugoj vieţuiau în jurul a 1500 de evrei, număr care era mereu în creştere prin sosirea unor evrei refugiaţi din Bucovina, Dorohoi, Dărăbani şi chiar din Cernăuţi. Comunitatea Evreilor din Lugoj, odinioară o comunitate importantă din Banat, era considerată o comunitate puternică din punct de vedere al organizării religioase, dar mai ales din punct de vedere al instituţiilor sale, al posibilităţilor membrilor săi de‑a susţine aceste instituţii. Este cunoscut că în Lugoj o parte mare din economia oraşului şi a zonei a fost creată şi apoi desăvârşită de către populaţia evreiască. Industriile existente aici, din păcate unele nu mai sunt acum, au la origine străduinţa, munca, mintea unor familii evreieşti şi, spre deosebire poate de alte părţi, pe lângă o aplecare nativă asupra vieţii economice, aceştia aveau şi o tentaţie deosebită spre cultură, spre desăvârşirea studiilor în ţară, dar mai ales într‑o parte din Europa Centrală.
Majoritatea celor care au iniţiat aici o viaţă economică au fost absolvenţi de universităţi din Germania, Austria, Ungaria, Franţa. De aceea existenţa noastră este legată de dezvoltarea acestei urbe, care a reuşit să fie şi un teritoriu în care buna înţelegere, toleranţa, respectul, au fost specifice.
Evreii s‑au dovedit în decursul anilor, chiar dacă la început aici a existat dominaţia austro‑ungară, buni cetăţeni ai urbei, care şi‑au legat aspiraţiile lor de supravieţuire, dezvoltare, de aspiraţiile populaţiei româneşti din aceasta zonă. Aş vrea să spun că la evenimentele din 1848 ale revoluţiei care s‑a desfăşurat aici, la Lugoj, pe Câmpul Libertăţii, sub conducerea lui Eftimie Murgu, populaţia evreiască în frunte cu preşedintele Comunităţii, care se numea Deutsch, şi cu rabinul Oppenheimer de atunci au participat alături de populaţia română la acele evenimente.”
Iosif Singer
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu