Pagini

luni, 7 mai 2012

limbaj artistic cf dicţionarului



"modalitate de comunicare, specifică artei, născută în procesul complex al diversificării relaţiilor sociale, al apariţiei, alături de lim­bajele naturale, a limbajelor artificiale. După cum se ştie, cultura, valorile sînt instaurate prin intermediul unor limbaje, există şi sînt transmisibile prin această formă, fie că e vorba de ştiinţă, filozofie, morală, artă, fie de politică sau drept. În „filozofia limba­jului" importanţa acestora este absolutizată într-atît încît Wittgenstein, de pildă, ajunge să afirme că „limbajul e arhitectura lumii”. După ce Carnap spusese că „lucrurile nu există decît într-un spaţiu logic”, Ferdinand de Saussure a ajuns să despartă radical limba de cuvînt şi să afirme că cea dintâi este indiferentă faţă de concretizările sale. Distincţia metodologică între limbaj şi mesaj o dată făcută, pentru mulţi cel de-al doilea termen dispărea, ceea ce ducea evident la anularea esenţei umane implicate în el."[1]


[1] Dicţionar de estetică generală, Bucureşti, Editura Politică, 1972, p.206.

Niciun comentariu: