”Nu ne mai uimeşte faptul că sondajele indică o neîncredere a publicului în mijloacele de comunicare şi o tendinţă de a le restrînge libertatea.
În S.U.A, trei sferturi dintre utilizatori au o încredere limitată în mijloacele de comunicare în masă; doar o treime dintre francezi cred în independenţa jurnaliştilor. Şi, pe de altă parte, diverse categorii de public îşi exprimă marea nemulţumire faţă de divertismentul pe care îl oferă mijloacele de comunicare în masă.
Paradoxul este că acestea sunt acuzate de toate relele acum, cînd au devenit mai bune ca niciodată. Pentru a ne convinge de acest lucru este suficient să răsfoim jurnalele secolului trecut, să vizionăm cîteva emisiuni televizate ale anilor '50 - sau să citim vituperaţiile criticilor de altădată.
Deci, mai bune în zilele noastre, însă mediocre. Or, dacă altădată cea mai mare parte a oamenilor puteau ignora presa, astăzi, chiar şi în statele preponderent rurale, se resimte nu doar nevoia existenţei mijloacelor de comunicare în masă, ci şi a unor mijloace de comunicare de calitate.
Iar îmbunătăţirea activităţii lor nu este doar o schimbare dorită: de aceasta depinde soarta omenirii. Într-adevăr, doar democraţia poate asigura supravieţuirea civilizaţiei; şi nu poate exista democraţie fără cetăţeni bine informaţi; şi nu pot exista astfel de cetăţeni fără mijloace de comunicare de calitate.”
Claude-Jean Bertrand, Deontologia mijloacelor de comunicare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu