Vocaţia tăcerii

Ca spinarea unui delfin

Se joacă lumina

Proaspătă

Pe crestele dealului.

Tu visezi de departe la marea

Cea mare:

Alunecări în apele calde:

Dulci, melancolice ape –

Treceri de la o vârstă la alta,

Somn fără vise,

Degetele care caută

Sensibile idealuri.

Îşi ascute voara

Cucul din vale,

Paganini veşnic

Cântă pe o singură coardă.

Dar aplăudat este refrenul.

Bis

Biserica fără clopot

Bisisica lui Nicolae Moromete

Ete, te,

Mă joc ca un copil în lada

De nisip.

Aleg barba ucenicului

Trădător

Şi o înţep cu un cui ruginit

Să facă titanos.

Nu e loc pentru minciună

Sub cerul albastru.

Tac, există riscul

Să supăr zeul

Cu bolboroselile de poet

Pofticios.