Nu te lăsa înșelată, Creola!

Nu, nu dormi,

Tocmai astă seară vei primi

Pețitori.

Roagă-te să nu fie

Fii de robi,

Chiar dacă vin călări pe cămile

Descărcând

Cufere poleite cu aur.

Nu, să nu ațipești,

Chiar dacă nu naște monștri

Somnul rațiunii,

Chiar și cei care au crezut asta

Dorm de mult

Și visează la ce au fost

În timp ce trec fantome

Pe sub Arcul de triumf.

Nu te lăsa amăgită de cântec,

Nici cu un pământean

Să nu te logodești.

Așteaptă să vină

Pe cal alb

Și să-ți fluiere doină de jale.

Cel care s-a împăcat cu plânsul

Va ști să te facă să râzi.

Acum poți dormi.

Plânsul a fost luat de vânt

Și dat valului mării.