"De îndată ce, în ştiinţele despre om, abordăm o problemă oarecare la un nivel destul de general, ne situăm într-un cerc prin faptul că cercetătorul face parte el însuşi din societatea pe care şi-a propus să o studieze şi care are un rol preponderent în elaborarea categoriilor sale intelectuale. (Jean Piaget a semnalat existenţa acestui cerc pe planuri multiple, îndeosebi în clasificarea ştiinţelor şi dependenţa lor reciprocă.)
Întîlnim acelaşi cerc cînd abordăm studiul cunoaşterii sociologice şi pe acela al sociologiei cunoaşterii, căci dacă sociologia este o ştiinţă care se întemeiază, ca toate celelalte discipline ştiinţifice, pe un ansamblu de categorii care formează o structură intelectuală, aceste categorii şi această structură sînt ele însele fapte sociale, al căror studiu revine sociologiei, şi, invers, categoriile mentale care sînt lapte sociale stau la rîndul lor la baza gîndirii sociologice.
Dacă aceasta nu reprezintă un cerc vicios şi nici un obstacol de neînlăturat, este vorba totuşi de o situaţie particulară ştiinţelor despre om pe care nu o poate evita nici un cercetător şi care implică anumite consecinţe epistemologice şi metodologice privind în special relaţia dintre gîndire şi acţiune în viaţa socială şi istorică şi, în consecinţă, structura însăşi a obiectivitătii în sociologie.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu