Pagini

duminică, 29 ianuarie 2012

Cicero despre moartea lui Scipio

De aceea, datorită fie norocului, fie strălucitelor sale merite, a avut o astfel de viaţă încât nu i se mai putea adăuga nimic; iar moartea lui fulgerătoare nu i-a dat răgaz să simtă că moare. Despre felul morţii e greu de vorbit; vedeţi ce bănuiesc oamenii. Se poate spune totuşi pe bună dreptate că pentru Publius Scipio, dintre multele zile de mare sărbătoare şi pline de bucurie pe care le-a trăit, cea mai strălucită a fost aceea în care, după şedinţa senatului, a fost condus acasă spre seară de către senatori, de poporul roman, de aliaţi şi de latini, cu o zi înainte de a muri; aşa încât, se pare că de pe o treaptă atât de înaltă a cinstirii a ajuns mai degrabă la zeii din cer decât la cei din infern.”


Niciun comentariu: