"Prea multe senzaţii
tari.
Abia s-au împlinit
doi ani de la uciderea senzaţională şi mişelească a cumnatului meu Lucreţiu
Pătrăşcanu, implicat într-un proces de înaltă trădare titoistă acum 3 ani. La
ceasul de faţă Tito este şeful Internaţionalei a III-a moscovite, care ar fi
vrut acum trei ani să ucidă pe Iuda-Tito şi a ucis pe Gh. Dimitrov. Acum 2 ani s-a consumat
faptul, la trei săptămâni înainte de moartea naturală a soacrei
mele Lucreţia D. Pătrăşcanu.
La 10 mai 1956, adică recent, azi
este 22 mai 1956, am avut comoții tari.
Fratele meu de sânge
Teodor Marcu, şef de gară, a fost implicat într-un proces de sabotaj
contrarevoluţionar pedepsit cu moartea.
A avut loc şedinţa.
Ne-am aşezat spalier 3 fraţi, fiica şi fiul candidatului la moarte,
nepotul lui ca avocat şi alt avocat prieten la meu, plus prieteni de-ai lui şi
de ai feciorului său.
S-a remontat. A depus
în conformitate cu adevărul. Chiar procurorul a cerut eliberare provizorie. A
fost eliberat. Triumf. N-a fost eliberat imediat, ci abia după 7 zile. A intrat la ora 11 noaptea în camera
mea, ca un vagabond, cu pantalonii rupţi. L-am ospătat, l-am mângâiat, i-am pus
un pat de fier şi i-am pus saltea de lână cu cearceafuri albe. îi era frig
între pături. N-am avut plapomă. I-am pus şi paltonul peste el. N-a putut
dormi. Eu am adormit adânc. Nevasta i-a făcut ceai fierbinte, slăninuţă, margarina,
pâine neagră şi resturi de dulceaţă de gutui. Am vizitat la 9 dimineaţa pe feciorul
său şi pe un prieten, feciorul cârciumarului vecin de la gară. L-am expediat la
ora 12 şi 15, acasă, în Oltenia.
Era fericit.
Mie mi s-a luat o
piatră de moară de pe piept. "
Petre Pandrea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu