Un al doilea factor care influenţează puternic schimbarea socială este tipul de organizare politică. în societăţile de vânători şi culegători, această influenţa este minimă, deoarece nu există autorităţi politice abilitate să mobilizeze comunitatea. In toate celelalte tipuri de societate existenţa unor factori politici distincţi - căpetenii, lorzi, regi şi guverne - afectează puternic cursul evoluţiei unei societăţi anume. Sistemele politice nu sunt, cum credea Marx, expresii directe ale organizării economice subiacente; cu totul alte tipuri de ordine politică pot exista în societăţi cu sisteme de producţie similare. De exemplu, unele societăţi bazate de capitalismul industrial au avut sisteme politice autoritariste (cum ar fi Germania nazistă şi Africa de Sud în timpul regimului de apartheid), în timp ce altele sunt mult mai democratice (Statele Unite, Marea Britanie sau Suedia).
Puterea militară a jucat un rol fundamental în înfiinţarea majorităţii
statelor tradiţionale; ea le-a influenţat supravieţuirea ulterioară sau
expansiunea într-un mod la fel de decisiv. Dar legătura dintre nivelul
producţiei şi puterea militară este din nou una indirectă. Un conducător poate
decide canalizarea resurselor înspre constituirea unei armate puternice, de
exemplu, chiar dacă aceasta duce la sărăcirea majorităţii restului populaţiei -
aşa cum s-a întâmplat în Irak, sub conducerea lui Saddam Hussein.[1]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu