Almanahul literar, care a apărut
între decembrie 1949 - ianuarie 1954, se voise o revistă „ale cărei pagini să
fie deschise tuturor celor ce au simţit nevoia unei publicaţii literare în
Ardeal.” În relatate, tematica predilectă a poeziilor publicate purta marca
apăsată a proletcultismului: Ion Horea publică Balada însămânţărilor de
toamnă, Aurel Rău, Balada cu chiaburul şi pândarul, A. E. Baconsky, Poezie
de dragoste la mutarea în locuinţă nouă. Nu se lasă mai prejos Geo Bogza, Aşa bat clopotele în turnul
Spasch, şi nici Mihail
Sadoveanu, Slujitori boiereşti, fragment din romanul Lisaveta). Mai tinerii Emil Isac şi Ion
Brad ş.a merg pe drumul deschis de partid. După ce-l demascase pe Tudor Arghezi
ca impostor, Miron Radu Paraschivescu descoperă umanismul sovietic, Cornel
Regman, scrie despre Naţionalism şi cosmopolitism în cultura română, Pavel
Apostol lămureşte cititorii cum este cu Lenin şi problemele literaturii
ruse, Dumitru C. Micu analizează Poezia lui 1 Mai, Aurel Martin Poezia lui 23 August. Numărul 2-3/1950
e parţial consacrat centenarului Eminescu, cea de a doua secţiune fiind
rezervată altei „aniversări”: 26 de ani de la moartea lui Lenin. (Cititorul
interesat de mai multe „succesuri” ale proletcultismului clujean poate consulta
Dicţionarul general al
literaturii române, editat de Academia Română, 2004, p. 125).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu