M-am tot uitat,
Domnule, la mine
Folosind aparatură
modernă,
Și n-am văzut nimic
deosebit.
I-am rugat și pe
alții să privească,
(Femei specialiste-n
amănunte,
Țesătoare iscusite-n
culori)
Și toți și toate au
zis hâm și hă.
Ce-ai văzut tu,
domnule,
La mine
Și de ce m-ai
îmbrățișat ca un tată
Nu poate pricepe
mintea mea
( E ca o ecuație cu
trei necunoascute
Sau întrebări din
acelea
Care cuprind
cosinus de alfa
Și tangentă la cerc
–
Unde doar
denumirile erau fascinante
Pentru mintea mea
de copil).
Eu nu eram
nicăieri,
Iar tu, domnule, ești
Oriunde îmi întorc
privirea.
Încearcă-mă,
Ca să pot cunoaște
Și dă-mi și hainele
Ce nu le prinde
focul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu