„Trebuie specificat exact ceea ce se înţelege prin
termenul de comunicare
nonverbală. Comunicarea
nonverbală poate fi folosită în mod restrâns pentru a se referi la uzul
intenţionat ca şi în cazul utilizării simbolurilor nevorbite pentru a comunica
un mesaj specific. Din această perspectivă, comunicarea nonverbală se referă la
acţiunile şi atributele unei surse care nu sunt pur verbale. De exemplu, Judee
Burgoon şi colegii săi (Burgoon, Boller, şi Woodall, 1988) care studiază
comunicarea, definesc comunicarea nonverbală ca acele acţiuni şi atribute ale oamenilor
care au un înţeles social comun şi sunt trimise în mod intenţionat sau
interpretate ca fiind intenţionate, care sunt trimise în mod conştient sau
primite în mod conştient şi care au potenţial de feedback din partea celui care
le primeşte.
Culoarea pereţilor din încăperea în
care esti intervievat pentru o slujbă îţi poate afecta într-un mod sau altul
performanţa şi modul în care eşti perceput. Astfel, din această perspectivă,
culoarea peretelui poate fi etichetată în mod legitimat ca un element al
comunicării nonverbale (Hickson şi Stacks, 1989).[1]„
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu