Pagini

marți, 12 iunie 2012

Al patrulea poem postmodern




Mioriță laie,
Nu semeni tu cu Ducipal
Și nici cu armăsarul lui Charles al doilea,
(Cum nu sunt eu popă ortodox, dar nici haham)
Că primul Charles n-a avut tată,
Fusese năcut din flori
Și conceput cu un unchi.

Pe-acolo, prin adevăratele țări
Civilizate,
Nu ca noi care dăm cu sâc la Isarlâc,
Odobâc,
Hâc,
Mangialâc,
Acolo chiar un vecin deal meu
Deal/vale, spațiu mioritic,
Apolitic,
Ca la academie
De hârtie,
Unu, doi, trei, etcetera,
S-a dus bou (acord cu unu, nu cu doi)
Și s-a întors vacă
(Fără operație estetică).

Despre sârbi
Cu care cică aveam pretinie de secole,
Numai de bine,
Că al nostru n-a trăit cât al lor
Și i-am pus cu botul pe labe
Că s-au crezut mari negustori de blugi.

Pe unchiul meu,
Care a vrut să treacă granița la ei
(Și chiar o trecuse pe Dunaievski),
Când să răsufle ușurat
L-au dat îndărăt la comuniști.

Era cam indispuis de procedeu la pușcărie
Că-i dăduseră și un picior în fund
Și de atunci tot neamul meu de olteni
Avem niște sensibilități la noadă
Și zicem:
No, dă, dacă ai coraj,
Da să știi că te ia mama dracului
(Ghilimele și am închis citatul).

Niciun comentariu: