Psalmul 27, pre limba românească

Domnule, sunt zilnic în eroare,

Încât seara adorm ca un buştean

Să nu răscolesc alunecările

În şanţ

Şi să mă cuprindă

Coşmarul.

Dar, aşa negru cum sunt,

Tu ştii, Domnule,

Că nu mă duc la întâlnire

Cu oamenii răi,

Nu-mi place viclenia,

Nu complotez

Nici împotriva prietenilor,

Nici pe duşmani nu-i bag sub brazdă,

Iar pământul ţării-mi este

Sfânt.

În templul creţiei

Mă simt ca la sânul mamei,

Sub cerul tău

Sunt pasăre ocrotită de streaşină.

Te rog, Domnule,

Nu mă secera

Odată cu viclenii

Şi nu mă trata

Ca pe vărsătorii şi vânzătorii

De sânge.