Babilon

Nu mai am nici-un filosof

Pe care să-l întreb

Cum vom scăpa  

De aur, de platină, de minciună.

Babilon, mon amour,

Scârbă de Babilon,

Taie chingile.

Cât de ienicer, ienupăr, ieunuc,

Cocostârc şi cuc,

(Unde să mă duc)

Trebuia să fie cineva

Ca să viseze că un leu

Pofteşte la adâncurile femeii.

Spune-mi, tu,

Lebădă,

Dacă poţi să-mi faci o barcă

Dintr-un nufăr

Şi dacă vom pleca împreună

În pădurile carpilor.