Sburător citadin

Când te trezești, iubito,

Nu te da jos din pat,

Privește spre fereastră

Și scapă de oftat.

Se vede-acolo semnul

Luminii nesfârșite

Chiar și Mihai zâmbea

Iubind pe blonda Mite.

Uită visul urât

Neliniștit coșmar

Și nu gândi ca rușii,

Oftând că-i ziuă iar.

Pe pernă într-un colț,

Partea de sus, brodată,

Iar ți-am lăsat un semn

Cum ți-am promis odată.

E forma guri tale

Pe care-am mângâiat-o,

Ziceai că nu-s minuni

Deschide ochii, iat-o.

Miroși a iasomie,

În sân a mere coapte.

Nu te mira că știu,

Te-am vizitat azi-noapte.