Sechestrul

L-am iubit foarte mult,

De la mine până la el

Nu mai era decât un pas

Şi n-am lăsat pe nimeni

Să se aşeze între noi.

Pentru mine

Se născuse,

Crescuse pentru mine,

Din pântecele mamei mele

Fusese sortit mie.

Am mâncat împreună

Şi am fost cu ochii în patru

Să nu se atingă careva

De ce-i al lui

Şi de ce este-al meu.

Uneori făceam evanghelizare,

Să vadă lumea ce prieten am eu,

Să ştie oricine că nu sunt oarecare,

Pe mine m-a ales

Tovarăş de drum.

Şi într-o zi m-am împiedicat de mine,

Rămăsesem singur,

Trăisem cu o umbră.

Nu Mesia era lângă mine,

Ci eu transformat într-o umbră

Pe care-o botezasem El.

Toţi bem apa

Izvorâtă din stâncă.

Şi apa e Isus

Şi apa e Hristos

Dacă toţi bem din stâncă

Şi stânca nu are în jur

Nici garduri de sârmă

Nici zale de aur

Cu numele nostru

Încrustat frumos.