Pagini

marți, 29 noiembrie 2011

Umbra lui Brâncoveanu


Umbra lui e o parabolă
Ce se înalţă deasupra pământului.
Creşte până nu se mai vede.

Apa şi piatra pot urca în coloană,
Trestia poate fluiera ca o mierlă,
Gândul se poate odihni în speranţă.

Iar umbra nu e doar urma
Lăsată pe pământ.

Ea poate trăi şi în aer.
Tocmai ce v-am spus:
O parabolă
Cu un cap lăsat la Stambul
Pentru o convingere.

Niciun comentariu: