Pagini

miercuri, 30 noiembrie 2011

Doamnă poetă


De ce nu vreţi dumneavoastră,
născută pe creastă,
să staţi la fereastră,
într-o tristă glastră.

Am chef de joacă şi mâinile tale
Aşteaptă.

Eu viu,
încă viu,
să înviu,
zâmbet rubiniu
şi-un sân arămiu.

Dar nu ştiu ce-aduc.
Petale de nuc,
Şi nici unde duc
cei ce ne conduc.

Nu e poezie
gândul ce mă-mbie,
e melancolie.

Nu vreau să te-mbie.

Niciun comentariu: