Știu că pământul are
O singură formă
Numită cerc
Nederanjat de
Colțuri și dungi.
Gura cănii din care sorb vinul
Strachina care-mi lungește ziua,
Buzele arse de foc ale iubitei
Cu mijlocul mai mic
Decât cercul format
De degetele deschise
Și-ncolăcite-n jur.
Cerc e urma ce-o las
Pe Pământul alergător în cerc
În jurul Soarelui -
Strângător circular
Al stelelor din jur.
Cerc brațele deschise
Ca gândurile deasupra capului
Și rotund bâjbâind
Până găsesc forma negăsită
De cerc al cercurilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu