Avea o ureche foarte fină,
Cam cum au elvețienii orbi
Care potrivesc ceasornicele după tic-tacuri
Și aud de începerea războielor
Înainte de-a se naște conducătorii de oști,
Motiv pentru care
Trăiesc într-o țară
In care n-ai mine, de fugi.
El a băgat de seamă
Că orice cuvânt are două cămăși:
Cămașa de zi și cămașa de mire,
Dar n-a putut să pipăie
Cămașa miresei
Care era din abur ceresc,
Adică spirit.
Cuvintele elvetului arată
Mereu ora doisprezece,
Observație corectă,
Dar doi spre zece
Însemnă să-ți alegi tu două sensuri,
Pe când plopul
Are o infinitate de frunze
Și fiecare se sărută cu Sorele
La ceas diferit.
Și frunzele nu nasc.
Desenez rădăcini hrănitoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu