Doina haiducului singuratec

Cam am chef s-o iau la vale,

Murgul să meargă agale,

Când vreau eu s-o iau la pas,

Pieptul tău să-l am popas.

Și-aș mai merge pe coline

Cât mai simt sânge în vine,

Să retez vreo șapte vraci

Care n-au urechi de daci.

N-au ureche, nu e bai,

Dar aduc oftări cu vai,

Taie brazii de pe munte

Și nu le-aș da zile multe.

Mi-aș alege cinci flăcăi

Adunați din deal și văi

Însemnați chiar din pruncie

Și m-aș lua de haiducie.

Cu peniță și condei

Aș cam da iama prin ei

Că pe câțiva euroi

Ne vând țara la ciocoi.

Ce să-l mai aștept pe Vlad

Să mă treacă peste vad

Te-aștept mândro, pe poteci

Să vedem dacă mă-ntreci.

La băgat spaima în hoți,

Acolo s-arăți ce poți,

Tu să mă sprijini la greu

Că de rest mă ocup eu.