Cursul apei de jos în sus

Dacă aveți îndoieli

Legate de spusele mele

(Ceea ce mi se pare firesc,

Întrucât eu însumi mă îndoiesc

Și de cum gândesc)

Faceți câteva drumuri la Atena

(Ajunge și dacă rămâneți

Pe vreo insulă –

Direcția contează).

Pe un deal

Veți da de urmele unui elev

De-al lui Socrate

Care avea un fel de casetofon

Și a înregistrat

Mișcările ochilor

În timp ce se minuna

De rotunjimea cerului.

Și vorbind el despre una-alta

Și-a amintit ce i-a  povestit

Unul din prin părțile noastre

Pe nume Zamol.

Cică trupul nu poate fi vindecat

Fără ochi,

Sufletul nu poate fi liber

Dacă e călărit de trup,

Iar omul poate să se urce la zei

Și să schimbe impresii.

Mai apoi

Când s-a dus Freud să-i ia un interviu,

Socrate dormea cu mâna sub cap

Și fără să deschidă ochii a zis

Știam ce vei scrie

Și-am ațipit,

Dar nu pentru asta mă vor ucide.

Mă așteaptă Zeus să-mi explice

De unde știau tracii că robul

Poate fi rege.