Ce năvod mare, Domnule,
Ce recoltă bogată la pește,
Câți se prinseră în ulimul timp
(De când s-a dat liber la fariseială),
De zici că a sunat din goarnă
Și toți înotătorii
S-au prins în năvod.
Iar eu sunt peștișor de apă stătută, Domnule.
Și ce bătaie
Și ce spaimă,
Ce tragedie
Pentru creaturile
Incapabile de glas,
Ce moarte cuplită
Când nu mai e aer
Și nici apa hrănitoare de viață.
Iar eu sunt peștișor de apă stătută, Domnule.
Au tras pescarii mrejele la mal,
Se face ordine în cer, pe pământ
Și țărmul împarte uscatul de ape
Și spiritul tău plutește
Peste tot ce-i încremenit
Și suflă sau geme.
Iar eu sunt peștișor de apă stătută, Domnule.
Scoate-mă din apă, Domnule,
Scapă-mă din foc, Domnule,
Scapă-mă din pâclă, Domnule,
Ridică-mă din șanț, Domnule,
Scapă-mă de mine, Domnule,
Ia-mă cu tine, Domnule.
Și eu sunt creația ta, Domnule.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu