Aha, zise bătrânul Poe,
Trezindu-se din coşmar,
Cum adică să nu scriu poezie,
Când chiar acum s-a schimbat în poem
Teama mea vie
Ca o transpiraţie.
În apă mă schimb,
În foc,
În piatră:
Era să mă transform în mal.
Aha, am zis, voi fi crin
Și iubita a visat
Că voi întinde mâna
Și-o voi prinde.
Fii liniştită,
Am strigat morţii,
Numai până vor aprinde
Licuricii
Iubirea
Nestinsă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu