Aseară nu găseam Carul Mare
Iar Luna era strâmbă ca un cocean
Hopa, am zis, cu plâns și mirare,
Iar trebuie să aștept vreun greucean.
Trebuie să credeți, nu-i de glumă,
Bunicul a mai rămas cândva fără car,
I l-a luat unul, Ivan Ciumă,
De-asta când văd roșu îmi vine să sar.
Şi-a improvizat cu greu o căruță
Că nu se mai găsea de niciunele
Eu m-aș fi jucat cu ea uța, uță,
Dar nu mă țineau balamalele.
Mă loveau și pe mine nevoile
Gata vremi de povești și de glume,
Că ne furase un neisprăvit oile
Și găseai anevoie legume.
De ce vă spun eu acum toate cele:
Fiindcă sunt bătrân și-am văzut multe
Știu ce-nseamnă vis cu zăbrele
Și cred că unii ar vrea să asculte.
Așadar, să ne întoarcem la cer
Să nu mai fugă mintea hai-hui:
Nu găseai nimic în ungher,
Doar Domnul era în locurile Lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu